miercuri, 10 iunie 2009

Am primit leapsa de la Adriana
,,Tu cum ţi-ai întâlnit perechea?,,

Intâlnirea cu soţul meu se poate încadra foarte bine în subiectul postării de ieri.Dar  foarte bine ori se poate încadra sub titlul,,Nimic nu este întâmplător,,
Acum trei ani am intrat pe un chat al unei retele telefonice:)nu dau nume ,să nu le fac reclamă.Aveam un model de telefon care nu-mi permitea sa accesez direct reteaua,trimiteam mesaje la un număr scurt.O experienţă interesantă aş spune am avut şansa să nu fiu agasată de tot felul de persoane ciudate dacă mi se parea ceva în neregulă,blocam utilizatorul.Am descoperit un lucru interesant:când dialoghezi cu o persoană,faţă în faţă,uneori poate nu eşti foarte atent la detaliile verbale.Dialogul ,,pe net,, te face să te concentrezi asupra cuvintelor... .Astăzi ,cred, că nu aş mai fi aşa de curajoasă ca atunci.Lumea virtuală are destule capcane şi nu o dată am văzut reportaje despre tinere înşelate de bărbaţi pe care i-au cunoscut prin intermediul diferitelor retele de dialog pe internet.
El soţul meu era ,,acolo,,numai că nu reuşisem să ne intersectăm dialogurile.Facturile de telefon erau... măricele:).Am schimbat modelul de telefon cu unul care îmi permitea accesul rapid şi direct la reţea.Ce şansă aveam să întâlnesc un bărbat de vârstă apropiată de a mea,singur,dar mai ales din acelaşi oraş cu mine 0,000000000000000000000000001%.Am fost sceptică atunci când m-a invitat prima dată în oraş...şi ce credeţi că i-am spus:),,Am agenda cam încărcată,,Nu s-a supărat.Am continuat să dialogăm.Nu ştiam de ce intra pe chat doar după ora şase seara,lucra şi nu avea timp(mă gândeam :O fi căsătorit,cine ştie).Eu lucram în trei ture,câteodată seara ,când intram în tură îmi trimitea mesaj de noapte bună:)).
N-a mai insitat să ne întâlnim...dar începusem eu să fiu curioasă..şi cum să-l conving să ne întâlnim.Am rumegat eu ideea vreo câteva săptămâni...şi ...i-am spus la un moment dat...
_ Ştiu de ce nu vrei să ne întâlnim.Eşti bărbat însurat
_,,Bine.Ca să te convingi că nu sunt însurat hai să ne vedem,,
Ne-am întâlnit la o cafea,apoi am mers la plimbare prin parc.Mi-a plăcut culoarea ochilor lui şi aerul de copil ,tăcut.Eu în schimb am vorbit mai mult ca niciodată de emoţie.( nu sunt prea vorbăreaţă)
Era o duminică de sfârşit de octombrie cu soare blând,multe frunze galbene,funigei şi linişte.Până atunci nu gândisem că aş putea să-mi întâlnesc perechea într-o zi de toamnă, consideram primăvara anotimpul potrivit pentru a te îndrăgosti.
Am început să ne întâlnim în fiecare duminică,mergeam la cafea,ne plimbam,vorbeam(mai mult eu:)).Ne simţeam bine împreună.Am trecut şi Sărbătorile de Iarnă,apoi m-a prezentat părinţilor lui.Acasă la el m-am simţit acceptată şi iubită din prima clipă.
Ne simţeam bine împreună,ne descopeream asemănări şi deosebiri.
La un an după ce ne-am cunoscut ne-am căsătorit,tot în luna octombrie.,,Luna noastră de miere,,a fost o săptămână de vis la Sinaia,unde am prins şi puţină zăpadă.Da. În octombrie a nins,în acel an.
O poveste simplă despre doi oameni simpli.
Dumnezeu a fost alături de noi.Am simţit asta atunci când eram doar prietenă cu soţul meu.
Auzeam diverse ,,poveşti de căznicie,,.Primeam sfaturi:,,să nu te căsătoreşti,nu-ţi lipseşte nimic....,,exemple negative.Simţeam că cineva mă îndemna să nu ascult de nimeni,ci să fac doar ceea ce vreau eu să fac.Şi aşa am şi făcut,mi-am ascultat inima şi m-am rugat Celui de Sus.El a fost şi este alături de noi.
Chiar dacă avem puţină experienţă în domeniul căsătoriei ne bucurăm unul de celălalt,ne mai descoperim asemănări şi deosebiri,învăţăm să ne ascultăm.
Am urât mereu fotbalul,meciurile ..bleah.Dar am observat că soţul meu ca să nu mă supere nu se uita fotbal...,Mai ales rubrica sportivă ,nu-mi plăcea absolut deloc..ce era la gura mea.cel mai aspru critic:)...M-am oprit nu mai comentez...comentăm împreună mă mai amuz de câte o fază din acest domeniu vaaast şi multicolor.
Când spui suflet pereche nu spui identic.Perechea vine să te completeze şi   s-o completezi.
Dumnezeu nu ne-a creat identici. Ne-a creat perechi pentru a ne bucura să ne descoperim unul pe altul.

6 comentarii:

adriana spunea...

vad ca ti-a placut sa-ti reamintesti...felicitari si drum lung impreuna...am citit cu mare placere si bucurie sa descopar un alt cuplu fericit... sa dai leapa mai departe si cum vezi ca a raspuns cineva invitatiei de a povesti, anunta-ma si pe mine...

Anne spunea...

Uff..am raspuns si eu mai devreme, dar nu imi vad postul :(
Oricum voiam sa iti spun Darry ca este frumoasa povestioara ta..multi ani fericiti impreuna va doresc !

darry.anna spunea...

@Adriana multumesc!O sa-mi fie cau greu sa trimit leapsa mai departe nu prea cunosc pe nimeni p-aici:)

darry.anna spunea...

@Multumesc Anne!Este astazi ceva cu blogspotul,cam zapacit saracutul:)

adriana spunea...

revin...vad ca am folosit un id pe carenu il mai folosesc

adriana spunea...

dar crezi ca eu cunosc?!...uite asa ne imprietenim...

LinkWithin

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...