marți, 27 iulie 2010

Fotografia buclucaşă


Din copilăria mea am doar câteva poze. Nici nu se găseau prea multe aparate de fotografiat pe atunci şi nici nu te duceai la fotograf doar aşa ca să te pozezi pentru mai târziu. De mergeam în vreo staţiune sau la mare exista mereu un fotograf ambulant ce câştiga şi el o bucată de pâine. Şi tare frumoase erau fotografiile, chiar dacă erau alb-negru aveau parcă mai mult suflet. Fotografia de care vă spuneam cred că este una din primele din copilăria mea. Îmi amintesc de rochiţa portocalie ce a fost favorita mea o vară întreagă, chiar de era cald afară.
Mereu mă ţineam după bunicul meu. La vremea aceea bunicii cu care am locuit în aceeaşi casă creşteau câteva oi. Era necesar ca bunicul să adune din vară fân pentru hrana de iarna. În mahala erau destule curţi unde creştea iarbă şi proprietarii o dădeau pe un preţ de nimic pentru că altfel tot se irosea.
Am ajuns astfel şi la biserică, mai ales că Părintele de atunci era şi oleacă de neam cu noi. Unul din băieţii lui era însurat cu sora tatălui meu. Tare frumos era în curtea bisericii, iarbă până la brâu, un nuc mare şi bătrân cu umbra numai bună pe căldură. Cred că în ziua în care a fost făcută poza iarba cosită deja se uscase pentru că bunicul are în mână coada unei greble uriaşe. Domnul bătrân din mijloc avea optzeci de ani atunci şi era un profesor ce stătea în gazdă. Ce materie predase, nu ştiu, dar îmi amintesc că singura lui avere era o cameră plină de cărţi. Domnul celălalt chiar nu ştiu cine este , el a venit cu persoana care ne-a fotografiat.
Asta este una din primele amintiri din perioada copilăriei mele. Este ca şi cum m-aş cufunda într-un glob şi aş pluti printre frânturile de imagini. Tot în acea vară şi tot în curtea bisericii am văzut la un moment dat o domnişoară cu păr negru care picta pe un şevalet, dar eram atât de ruşinoasă că nici să-i spun cum mă cheamă n-am reuşit.

Şi de ce am spus că-i fotografia buclucaşă? Tot atunci am beneficiat de primul meu portret, acesta a fost înrămat. Însă fotografia de grup a ajuns mult mai târziu în atenţia mea , dar de câtva timp îi pierdusem urma. Până am citit cu câtva timp în urmă pe blogul Adrianei despre botezul unui copilaş şi o masă în curtea bisericii aducându-mi aminte de poza mea de grup, numai că: Ia-o de unde nu-i!
Chiar îmi pierdusem speranţa ca am s-o mai găsesc pe undeva, până astăzi, când tatăl meu căruia îi povestisem despre ea, a găsit-o printre alte hârtii în magazie.

sâmbătă, 24 iulie 2010

S-ar parea ca am nevoie de mai mult timp pentru reamenajarile locuintei ceea ce impune prelungirea pauzei fara internet.
Bucurati-va in continuare de vara si de zilele insorite, trec atat de repede!
Ganduri bune si senine!

luni, 19 iulie 2010

Precizare

Ca urmare a comentariilor fructuoase si armonioase(la postarea anterioara) cu un Anonim pus pe harta si scandal voi inchide comentariile anonime pe blog. Draga Anonim esti liber sa-ti cauti persoane pe masura ta in alta parte. Nu am deschis acest blog din dorinta nestavilita de ma certa cu cineva. La urma urmei este ,,patratica mea de virtual,, si primesc sa comentez cu cine vreau eu.

luni, 5 iulie 2010

Unde-ţi petreci concediul?

Zilele lungi şi luminoase de vară m-au fascinat întotdeaunea. Firesc să te gândeşti dacă nu la un concediu, măcar la o mini-vacanţă. Să pleci undeva să te recreezi şi să-ţi încarci bateriile. Eu, sincer, prefer o zonă de munte cât mai liniştită. Un loc unde să stau 2-3 zile cu gândurile şi ideile mele, să le pun în ordine şi apoi mă pot întoarce cu poftă nemaipomenită de lucru. Îmi place şi marea pentru felul în care îmi rămâne în suflet pentru tot anul care urmează apoi, numai că...
...aud tot mai frecvent în ultima perioadă termenul de concediu asociat cu expresia ,,All inclusive,,.
Măi, să fie! Acum un an de zile eram într-o maşină în drum spre Iaşi cu un grup de cunoscuţi şi am auzit prima dată vorbindu-se despre o vacanţă în Bulgaria cu pachetul All inclusive. Am tăcut mâlc pentru că mi-a fost ruşine să întreb ce înseamnă. Din discuţie mi-am dat seama că era ceva vreme de când era preferat acest mod de a-ţi petrece concediul, doar eu în ignoranţa mea nu auzisem de el. Între timp m-am dumirit şi am înţeles că ar fi destul de avantajos. Anul acesta numai despre ,, All inclusive,, am auzit. Toată lumea pleacă în concediu în Bulgaria, nu mai e Antalya e Bulgaria. Bun, un concediu ai şi de ce să nu simţi bine că doar munceşti un an întreg cu gândul unde-o să pleci la vară. Că şi vara, deja bătălia pentru repartizarea concediilor nu mai se dă pentru lunile iulie-august, ci s-a mutat în luna iunie, că poate mai prinzi ş-o reducere. Bine, până aici s-ar putea spune că am fost puţin răutăcioasă.
Dar stând eu şi analizându-mi ultimele două concedii: Acum doi ani am fost câteva familii pe Litoralul nostru la Mangalia. Anul trecut în toamnă, am fost la Sinaia,Valea Prahovei este unul din locurile mele preferate încă din adolescenţă.
Ce a fost bun: am schimbat atmosfera, am fost cu prieteni, ne-am simţit bine împreună. Nu au fost nişte concedii deosebite, ne-am simţit bine şi cam atât.
,,Bine. Şi ce nu ţi-a plăcut?,, m-aţi putea întreba.
Mâncarea deplorabilă, acelaşi gust de fast-food peste tot. E adevărat că nu pleci în concediu ca să te îngraşi. Iar sevirea îngrozitoare. Mutre posace şi oţărâte de-ţi pierea orice curaj. Neavând maşină personală, am fost nevoiţi să apelăm la taxi: GREŞIT! Ăla de conduce, vrea nene să câştige de la tine suma pe o săptămână sau chiar mai bine. Păi dacă tu vrei să mă fraiereşti pe mine, care-s tot un amărăştean ca tine, atunci când mai vine un străin, dacă greşeşte şi vine, cât mai ceri?
Deci aşa zisa şi lăudata ospitalitate românească e praf în ochi şi înclin să cred că nici n-a existat vreodată. O lipsă acută de bun simţ oriunde mergi, oameni crispaţi şi încruntaţi( şi atunci nici nu adia măcar un zvon de criză).
Şi atunci stau şi-mi spun: nu mai bine ,,aplic,, şi eu la un ,,All inclusive,, ştiu că petrec câteva zile întru-un loc civilizat, mă simt bine, sunt tratat cu respect pentru ceea ce plătesc. Nu am pretenţia să fiu tratată regeşte dar un zâmbet acolo tot se poate.
Eh, gândeam şi eu cu voce tare!

Asculta mai multe audio Muzica

O nouă săptămână de muncă sau ... de vacanţă. Mda, fiecare cu norocul lui.

duminică, 4 iulie 2010

Exerciţiu de memorie

Până acum 4-5ani ascultam foarte multă muzică la radio, tv. Îmi plăcea să fac mici exerciţii de recunoştere a piesei sau interpretului. Apoi nu ştiu din ce motive nu am mai ascultat muzică aproape deloc. Cotidianul şi rutina au pus stăpânire pe mine şi gândurile mele au găsit altceva mai bun de făcut: griji, nevoi...:) Muzica nu a mai fost un mijloc de relaxare sau exerciţiu. Am pierdut contactul, nu m-a mai interesat cine ce şi cum cântă sau dacă a scos piese noi. Probabil la la indiferenţa mea a contribuit şi sonorul dat la maxim la diferite terase sau baruri. Ei, nu vă închipuiţi că frecventez barurile, doar aşa din când în când. Îmi place să savurez , într-o atmosferă plăcută auzului, cafeaua, îngheţata sau pizza, dar mai ales să nu fie nevoie să ţipăm pentru a ne auzi.
Acum câteva săptămâni eram prin oraş cu soţul meu şi am trecut pe lângă o terasă amenajată în stil rustic cu foarte multe flori într-o zonă liniştită. N-am putut rezista tentaţiei de a intra. Nu mi-a părut rău pentru pauza făcută, un cockteil delicios de sucuri, muzica în surdină. O piesă veche a unei formaţii româneşti. Parte amuzantă: nu-mi aminteam numele solistului, într-un final am reuşit.
Cu câteva zile în urmă m-am întâlnit cu câteva colege tot la o terasă, alta. Printre vorbe şi glume mi-a tras atenţia muzica. Sonor mic, dar de dat aceasta n-am reuşit să identific nimic ,culmea totul îmi era atât de cunoscut. Aveam senzaţia că m-am rătăcit undeva.
Şi dacă nu recunoşti o piesă nu-i nimic, dar să-ţi pierzi care cumva mobilul mort eşti. Cine mai poate reda din memorie măcar trei numere de telefon.
Ce ţi-e şi cu memoria asta? Cu cât exesezi mai mult cu atât ea se perfecţionează, dacă-i dai vacanţă poţi să pleci şi tu cu ea.

sâmbătă, 3 iulie 2010

Aniversare


Clubul DARDINDAR împlineşte astăzi 1An.
De-a lungul acestui an Adriana fondatoarea clubului ne-a prezentat numeroase cazuri, în special copii care aveau nevoie de ajutor.
Citiţi postările Clubului DARDINDAR şi poate veţi dori să faceţi parte din club. Este un club în care poţi să dobândeşti credinţă, nădejde şi înţelegere.

joi, 1 iulie 2010

Tardiv

Dacă aş fi acţionat altel cu ceva timp în urmă acum probabil că m-aş fi lăudat. Eram prin Bazar, la ceva cumpărături şi o porţie de gură-cască, prin noiembrie acum doi ani. De ce ţin minte acest amănunt, pentru că începuse să fie destul de rece vremea. Îmbrăcată bine, nu mă deranja frigul. Trebuia să plătesc marfa şi apare o fetiţă, nu cred că avea mai mult de zece ani, doar cu un pulovăraş pe ea, întrebându-l pe domnul de la chioşc:
_Nenea aveţi adidaşi?
_Da.
_ Şi, cât costă?
_20lei.
Pentru mine, erau iefteşug adevărat, bine şi calitatea pe măsură, dar pentru fetiţă a fost sump. Mama ei venită din spate:
_ N-avem atâţea bani, hai să mergem!
Eu am rămas cu gura căscată. Rău mi-a părut, apoi, că n-am gândit mai repede să fac o pomană micuţei. Că şi eu tare m-am bucurat când mi-a luat mama prima dată adidaşi din aceia roşii.
Nu ştiu cât ar fi rezistat încălţările respective, dar ar fi fost fetiţa fericită.
Tardiv gând şi părere de rău.

Balanţa

Cel mai uşor sau cel mai greu este să dai ceva: un bănuţ, un cuvânt bun sau orice altceva. E uşor dacă impulsul este puternic şi acţionezi fără să te mai gândeşti. Este cu atât mai greu cu cât te gândeşti mai mult: să dau, să nu dau.

Agitaţie

...şi ploi şi planuri încurcate. Dar mergem mai departe. Cu credinţă, nădejde şi dragoste. Am nevoie de o pauză dar din păcate nu-mi pot permite sa absentez. Mă învărt încurcându-mă în idei şi gânduri. Cineva mi-a solicitat ,,un sfat,,. Ar trebui să mă bucure că sunt apreciată. Însă mi-am dat seama că părerea mea este imparţială. Nu cunosc toate detaliile pentru a-mi acorda importanţă Am primit şi o veste bună. Am fost apreciaţi undeva, acolo sus. Avem o diplomă. ,,Şi ce faci cu ea? O pui în ramă:,, ar spune un sceptic. Bine o înrămăm, dar mă gândesc că putem face mult mai bine treaba pe mai departe.
Şi plec mai departe să mă agit iar vouă vă las un moment de linişte:


Asculta mai multe audio Muzica

LinkWithin

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...