vineri, 31 decembrie 2010

joi, 30 decembrie 2010

  
Un alt sfârşit un nou început. Emoţie, bucurie, neprevăzut şi mai presus de toate speranţă. Nu mă dau în vânt după bilanţuri ( mama mea vroia să mă fac contabilă, am fugit de cifre şi de socoteli ca de cel Urât), drept dovadă că nici să fac bilanţul unui an nu-mi place să fac. Dezordonată şi imprevizibilă fac lucrurile din mers, mă împrăştii într-o mulţime de idei pentru ca mai apoi să mă regăsesc fericită în cel mai mărunt lucru.Nici luptătoare nici învingătoare, urăsc competiţia cu ceilalţi dar nu pot s-o ocolesc.:) 
Am trecut un an la fel de obişnuit ca ultimii ani şi poate ca cei ce vor să vină. Am visat şi am sperat că voi schimba ceva pe lângă mine dar în zadar. Ş-atunci mi-am spus că am să visez doar pentru mine, e mai sănătos. Multe sunt de spus dar puţine de ales.  
 Vreau să mă bucur de fiecare zi cu prea plinul sau prea puţinul ei.

UN AN NOU CU SĂNĂTATE ŞI PUTERE VĂ DORESC!

LA MULŢI ANI 2011!

marți, 28 decembrie 2010

,,Hibernaţio,,


E vreme de stat la gura sobei şi de ascultat poveşti.


 Într-un colţ uitat de lume mai poţi visa. 

vineri, 24 decembrie 2010



 SĂRBĂTORI ÎN PACE ŞI LINIŞTE ALĂTURI DE CEI DRAGI VĂ DORESC TUTUROR!

Paula Selling - Poveste din Viflaim
   
  Asculta  mai multe  audio   diverse

joi, 23 decembrie 2010

Te rog  Doamne Iisuse
Te naşte  în fiece zi, în sufletul meu.

miercuri, 22 decembrie 2010

Sfatul zilei

Mi se plânge o colegă:
_Mă trezesc pe la ora două noaptea şi nu mai pot adormi.
_La ce oră te culci seara?
_Pe ora nouă-nouă şi jumătate adorm de oboseală.
_Păi, culcă-te şi tu mai târziu, pe la unsprezece...ş-o să te trezeşti .... pe la patru dimineaţa.

marți, 21 decembrie 2010

La Mulţi Ani, Iuliana!

Dialogul cu Iuliana a inceput simplu de parca ne-am fi cunoscut demult si am reluat discutia de unde facusem o pauza.

luni, 20 decembrie 2010

Vise, culegem vise!

Paula Seling - Culeg vise
   
  Asculta  mai multe  audio   diverse

Yes, yes, am un nou job! Sunt culegător de vise. Ce-i drept, originalul nu-mi aparţine, dar măcar pot încerca să adun cât mai multe vise să le împletesc şi să le arunc spre stele. Fantastic!  Plutesc printre visele mele şi ale altora. Le adun,   le împrăştii ... şi ... poate te trezeşti într-o dimineaţă cu visul tău, demult uitat,  la uşă ;)

joi, 16 decembrie 2010

marți, 14 decembrie 2010

Decembre



E vreme de stat în casă  în linişte, meditare şi împăcare.  Nu de alergat cu disperare după cumpărături fel de fel împleticindu-ţi sacoşele  în picioarele celorlalţi la fel de grăbiţi şi nervoşi.
,,....nu râde, citeşte-nainte...,,

vineri, 10 decembrie 2010

Ştafeta

 Am primit ştafeta de la Donca cu nişte întrebări simple şi drăguţe.

Când eraţi mici:

1. Ce răspundeaţi la întrebarea: ce vrei să te faci când vei fi mare?
Invariabil răspunsul era: învăţătoare sau profesoară

 
2.Care erau desenele animate preferate?
Mihaela, adoram desenele alea simple, fetiţa cu codiţe şi năzdrăvanul ei căţeluş.

3.Care a fost cea mai frumoasă zi de naştere sărbătorită şi de ce?
Păi, nu prea mi-am sărbătorit ziua de naştere în copilărie dar nu era un motiv de tristeţe pentru că multă vreme am fost derutată de data zilei mele de naştere, datorită celor două nume. Aveam o zi onomastică în noiembrie dar toata lumea spunea că eu sunt născută în decembrie:)

 
4.Ce jocuri preferate aveaţi?
  Păcălici, cred.

5.Ce vă doreaţi să faceţi neapărat şi încă nu aţi reuşit?
Să cânt într-un cor dar cu vocea mea sigur nu mă primeşte nimeni nici măcar la repetiţie.

6.Care a fost prima pasiune sportivă şi nu numai?

O admiram pe Nadia, dar nu puteam să fac nici o figură de gimnastică, singurul sport la care am excelat era căţăratul în copaci.
 

7.Care a fost primul cântăreţ/grup muzical preferat?
Corina Chiriac.
 

8.Cel mai frumos obiect cerut (eventual primit) lui Moş Crăciun, Nicolae?
Nici de Moş Crăciun nu ştiam de Moş Nicolae nici atât, dar naşele mele de botez îmi aduceau ceva drăguţ de îmbrăcat, iar la şcoală primeam cărţi sau rechizite, draga mea doamnă învăţătoare era un spirit practic în privinţa cadourilor.  


Predau ştafeta mai departe:

Adrianei
Claudiei
Iulianei
  Mariei

şi oricui mai doreşte.

Vis de iarnă

sursa imagine: aici

Cleopatra Stratan - A venit, a venit, iarna
   
  Asculta  mai multe  audio   diverse

Dacă n-avem vise ar trebui să  ne reinventăm  propriul vis de iarnă. Un vis pentru copilul din noi. Să ne bucurăm sufletul matur şi uneori mult prea hain.

miercuri, 8 decembrie 2010

Sunt un copăcel tânăr-bătrân. Tocmai ce-mi adaug al 40-lea inel. Gândurile-frunze au plecat să hiberneze dar nu sunt  nici trist şi nici singur. Ramurile mele îmbrăţişează cerul şi norii. Mă bucur pentru ceea ce sunt. Un simplu copăcel.


  VANESSA WILLIAMS - SAVE THE BEST FOR LAST
   
  Asculta  mai multe  audio   diverse

sâmbătă, 4 decembrie 2010

Puţină magie nu strică niciodată

Mi-e îngrozitor de ruşine. Nu cred în obiecte magice ci din contra le urăsc. Mi-am pierdut magia, firul  acela de magie care mă făcea să mă simt bine s-a uscat în rutina zilnică. Mi-am pierdut curajul de a încerca să fiu magic ,,un vârf de cuţit,, nu-mi trebuie mai mult ca să dau gust unei zile ploioase sau ceţoase.
_Auzi? lumea are atâtea griji şi tu îţi permiţi să te gândeşti la magie?

Şi uite aşa şi azi şi mâine nu am mai turnat praf de sclipici peste firul firav al magiei mele şi el s-a uscat în Deşertul Deşerturilor Deşertoase: NEPĂSAREA

Un toiag precum cel al lui Moise care a tăiat Marea Roşie croind drum Poporului lui Israel. Nu, nu sunt în stare să conduc şi nici nu vreau o sarcină atât de grea.

Apoi am auzit tot copil fiind de globul de cristal al bătrânului Merlin. O lume misterioasă cu oameni neştiutori cu vrăji şi magie. Nu, nu vreau. Nu vreau să cunosc viitorul vreau să mă bucur de ziua de azi.

Şi apoi Inelul Arabellei, basmul modern-comunist ce-l urmăream cu sufletul la gură în fiecare duminică dimineaţa ca să nu mergem la Biserică.
Aş fi vrut un inel care să-mi aducă pe dată toate obiectele şi dorinţele să fie îndeplinite. Aş fi devenit o mare leneşă. Stai în fotoliu şi gata! Ei, nu-i chiar aşa! Sârguinţa, munca, priceperea, răbdarea trebuie învăţate de mic copil. În viaţă lucrurile nu vin pe tavă doar bătând din palme, mai trebuie să şi munceşti. lucrurile triste fac şi ele parte din viaţă şi trecând prin ele te căleşti. Nu sări etapele vieţii tale, bucură-te de copilărie, adolescenţă pentru ca mai apoi la maturitate să ai amintiri plăcute.

Că uite aşa ajungi om mare frământat de griji că ai rate de plătit şi nu se ştie dacă mâine mai ai servici. Şi ....firicelul de magie s-a uscat înainte de a fi răsădit.
Eu cred că magia e  un sâmbure în gândul fiecăruia. El stă acolo uitat aşteptând cumincior că purtătorul său să-i toarne apă şi să-l răsădească. Se hrăneşte cu gânduri bune şi speranţă, încredere, rugăciune, bunăvoinţă. Copăcelul creşte mare , frumos cu ramuri multe.  Sunt şi dăunători: ironia, tristeţea, răutatea, invidia. Dar grădinarul priceput are grijă şi stropeşte cu soluţia recunoştinţei a încrederii a nădejdii şi a dragostei.
_ He-he acu ţi-au crescut copaci în creier! râde gros Ironia.
_ Şi ce dacă, am copacul meu să stau la umbra lui vara şi să-l împodobesc iarna. dacă vrei îţi dau şi ţie o rămurea să o altoieşti.
_ Ce spui tu? Eu am griji mai importante decât să plantez copaci. Iar toamna trebuie să  strâng frunzele căzute.

_Bine. Dacă vreodată ai chef să-mi spui , tot aici voi fi.

joi, 2 decembrie 2010

 O melodie şi mai multe interpretări. Am ales două care mi-au plăcut la prima ascultare.



LinkWithin

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...