... na, ca anul ăsta Moş Nicolae mi-a adus nişte... (m.ci). Haapciu!
Asta-i treaba, tot nu aveam chef de sărbători comerciale. Am încercat să fiu reţinută, sunându-mi în urechi: ,,mamă, nu-i frumos să spui aşa,, dar uite că am să spun. Sărbătorile de iarnă îmi plac, în linişte şi tihnă, să mă pregătesc pentru ele cum vreau nu cum îmi cântă seară de seară reclamele. Să cumpăr şi să dăruiesc ce vreau eu. să scriu o scrisoare pe hârtie şi s-o trimit prin poştă. Ce colecţie de vederi aveam odată! Să-mi fac ornamente din hârtie creponată şi colorată să le lipesc cu lipiciul ăla mirositor de altădată. Uite ca nu vreau ornamente sclipicioase şi albastre şi... bani aruncaţi. Da, sunt zgârcită. arunci banii pe nişte tâmpenii, că doar e Crăciun şi trebe musai să le ai pe toate, că s-a mai deschis un hipermarket şi trebe să-l vizitezi. Aiurea! Şi... intri în luna ianuarie cu buzunarele goale şi fluierând a pagubă şi nici nu te poţi bucura de un nou început, să-ţi faci planuri că ... cine ştie, patronul...deh, e criză şi la el.
Şi ce-ai realizat? Că eşti tributar unui consum exagerat şi unor cumpărături de care nu ai musai nevoie.
,,Ce vrei să-ţi aducă Moşul?,, Păi să-mi aducă puţină minte-n cap să gândesc fără să fiu influenţat de reclame şi de ce şi-a mai luat vecina sau colega. Crăciun e în fiecare zi din an dacă ştii să ai inima şi mintea deschisă.
Hai, să fiţi sanătoşi...haapciu!
